Pe finalul anului trecut am stat de vorbă cu un cunoscut agricultor din judeţul Brăila, care an de an cultivă 250-300 hectare cu soia, obţinând producţii medii care se apropie de 5 tone la hectar. Este vorba despre inginerul Iosif Ţicra, administrator al SC Agroleg SA Silistraru, specialist pasionat de munca pe care o face, agronom cu o vastă experienţă în agricultura brăileană.  

Condiţiile climatice din toamnă şi de la începutul iernii, atât sub aspect termic, cât şi al precipitaţiilor, au fost prietenoase, astfel că începutul noului an ne-a găsit cu toate culturile de toamnă răsărite pe întreaga suprafaţă semănată, pregătite pentru a parcurge iarna în bune condiţii.

E oficial! Operatorii din sistemul de agricultură ecologică nu vor mai fi sancţionaţi financiar de APIA dacă organismele de control vor stabili că terenurile şi produsele au fost contaminate accidental, fără ca operatorul să aibă vreo vină. Decizia a fost luată în Parlament, prin modificarea OUG 34/2000, iar noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial chiar în ziua de Crăciun. 

Cu toate că anul 2017 a devenit istorie, multe dintre evenimentele desfăşurate în anul care s-a încheiat vor avea, neîndoielnic, efecte asupra porcului românesc în anul în care am păşit. Oricât de mult şi-ar dori unii să vorbim despre ce s-a întâmplat în 2017 şi ce se va întâmpla în acest sector în 2018, doar din perspectiva îngustă, naţională, realitatea nu poate fi ocolită sau ignorată: producţia cărnii de porc este o industrie globalizată, supusă regulilor implacabile ale cererii şi ofertei. De aceea, haideţi să vedem retrospectiv care au fost mişcările pieţei şi ce ne-au învăţat acestea. 

Deşi România a înregistrat la finele lui 2017 cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, din păcate, există sectoare în care în loc de progres, avem pierdere. Ne referim la zootehnie, în speţă la efectivele de bovine. Cauzele? Îmbătrânirea populaţiei, sistemul subvenţiilor, lipsa păşunilor, preţurile de desfacere şi multe altele. 

Este o adevărată provocare ca în orice afacere sau iniţiativă să găseşti acea nişă care să îţi dea şansa de a ieşi din rândul mulţimii. Acest lucru se aplică şi în domeniul agriculturii, iar Marian Coneac este un exemplu de urmat în rândul producătorilor de cereale. 

Numeroşi crescători de oi au beneficiat de schema de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, schemă instituită de două ori, în 2014 şi în 2016, cuantumul sprijinului fiind 2500 de lei pentru un exemplar. Programul de minimis a primit, desigur, numeroase critici, îndreptate cu precădere asupra calităţii genetice a berbecilor tranzacţionaţi. 

Spre final de an 2017, timp de două săptămâni m-am aflat într-o localitate din sudul Franţei, ocazie cu care am putut să văd la faţa locului cum este pusă problema, în mass-media locală, referitor la subiectul pesticidelor candidate la înlocuire.

Pe 7 decembrie 2017, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Bucureşti, Mihail Dumitru, director general-adjunct în cadrul Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul CE, a prezentat noul plan al viitoarei Politici Agricole Comune, strategie cuprinsă în documentul adoptat pe 29 noiembrie, la Bruxelles, cu titlul „Viitorul Alimentaţiei şi Agriculturii”.

Scriam în primul număr Ferma din luna decembrie 2017 despre tendinţa clară de modificare a structurii livezilor înfiinţate în România în ultimii ani, în sensul că se manifestă un apetit tot mai mare pentru culturile de nuc şi de cireş. Însă foarte mulţi investitori se aventurează în înfiinţarea de plantaţii pomicole cu specii aparent mai bănoase, fără a deţine informaţiile tehnice necesare succesului.

Fusesem invitat pe la începutul lunii decembrie să particip la adunarea generală ENAJ (Reţeaua Europeană a Jurnaliştilor din Agricultură), împreună cu Marius Gavrilă de la TVR, şi cum întâlnirea a avut loc la Centrul Expoziţional Bruxelles, cu prilejul Agribex, am găsit oportun să vă împărtăşeşc câteva impresii legate de cel mai important târg cu profil agricol desfăşurat în Belgia. 

Oile înfometate, lăsate prin lanurile fermierilor, sunt precum termitele. Practic, nu există zi de la Dumnezeu în care un fermier să nu ne relateze cum i-au cotropit oile culturile. Mai ales în perioada de iarnă, dar şi începând de la treieratul orzului şi al grâului, până la aşezatul zăpezii în strat gros. Asta dacă au noroc, altfel Ţurcana are “leac” şi pentru zăpada nu prea groasă. 

Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) şi Academia de Ştiinţe Economice (ASE) au organizat, pe 2 noiembrie 2017, conferinţa cu tema „Puterea şi provocările strategice ale distribuţiei tradiţionale de bunuri în economia naţională”.  

Sfârşitul anului 2017 a adus conducere nouă la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS). Rămas fără posibilitatea de a candida după două mandate, preşedintele Gheorghe Sin i-a predat cheile instituţiei lui Valeriu Tabără, anterior vicepreşedinte al ASAS şi fost ministru al Agriculturii. 

Valorificarea cât mai profitabilă a produselor obţinute de către fermieri reprezintă o continuă preocupare a tuturor acestora, indiferent de dimensiunea şi de profilul exploataţiei. Iată de ce cinci mari fermieri ai agriculturii din Moldova, printre care şi Gavrilă Tuchiluş, graţie unei investiţii private comune, au înfiinţat o cooperativă cu fabrică de lapte şi cu abator. 

În momentul apariţiei acestor rânduri, Sărbătorile tradiţionale de iarnă s-au încheiat şi oierii, la fel ca în fiecare an, îşi fac un bilanţ al neîmplinirilor şi realizărilor din anul care a trecut.

“Dacă crezi şi vrei, poţi!”, este convingerea Doinei Monda, una dintre puţinele femei bistriţene care luptă cu ardoare pentru semenii noştri aflaţi în situaţii limită. 

Fermierul Dumitru Avădănii, primul agricultor român care, în perioada postdecembristă, a răscumpărat teren agricol românesc de la o familie daneză, este originar din satul Liveni, comuna Manoleasa, judeţul Botoşani. Astăzi, după achiziţionarea celor şapte sute de hectare de teren din comuna Hăneşti-Botoşani, activitatea agricolă a SC Fodgard SRL, pe care o administrează împreună cu familia, se desfăşoară pe aproximativ două mii de hectare, în arealul Liveni-Manoleasa-Hăneşti, situat pe malul Prutului.

Anul trecut, piaţa europeană a tractoarelor a crescut cu 12,8% faţă de 2016, arată Asociaţia Europeană a Producătorilor de Maşini Agricole - CEMA (European Agricultural Machinery). Vârful vânzărilor s-a înregistrat în luna decembrie, cu o creştere finală de 38,41% pentru tractoarele sub 50 CP şi de 6,45% pentru cele de peste 50 CP.

Pentru a valorifica puţina apă existentă în sol, ideal ar fi ca întreaga cantitate să fie folosită numai în consumul producţiei, în procesul de transpiraţie a plantelor, însă cu maximum de economie. Ne referim în special la perioadele cu secetă pedologică şi atmosferică.